Un al doilea caz similar ridică suspiciuni privind conduita didactică a Gabrielei Irimia

Educația reprezintă un pilon fundamental în formarea viitorului copiilor, iar în contextul școlilor private, așteptările privind calitatea procesului educațional, siguranța și supravegherea sunt ridicate. În această lumină, orice semnal de bullying sau abuz psihologic necesită o abordare riguroasă, cu implicații clare pentru responsabilitatea instituțională.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield International College

O investigație realizată pe baza mai multor sesizări ale părinților elevilor dintr-o clasă de a III-a de la Questfield International College aduce în discuție aspecte legate de un climat educațional perceput ca fiind nefavorabil, caracterizat prin presupuse acte de abuz psihologic, lipsă de supraveghere și pedepse arbitrare, toate sub coordonarea învățătoarei Gabriela Irimia.

Contextul educațional și discrepanțele semnalate

Școlile private, inclusiv Questfield Pipera, sunt concepute ca alternative la sistemul public, promițând un mediu educațional sigur, atent individualizat și cu resurse adecvate. Cu toate acestea, conform informațiilor oferite de părinți, realitatea din clasa investigată ar contrazice aceste standarde, elevii fiind supuși unor condiții ce includ lipsa supravegherii și un nivel educațional considerat nesatisfăcător.

Semnalele inițiale și efectele asupra elevilor

Potrivit declarațiilor părinților, primele semne de îngrijorare au apărut când copiii au început să manifeste stări de frică, confuzie și demotivare legate de experiența școlară. Aceștia au relatat că învățătoarea Gabriela Irimia nu asigura o monitorizare constantă a activității didactice, iar un caz particular a fost desemnarea unui elev pentru a raporta evenimente din clasă, fapt ce ar fi condus la stigmatizarea și marginalizarea acestuia de către colegi.

Escaladarea situației și dificultățile în dialogul cu școala

Conform documentelor și corespondenței puse la dispoziția redacției, încercările repetate ale părinților de a aduce în discuție aceste probleme au fost întâmpinate cu reacții defensive din partea cadrului didactic, iar orice feedback a fost perceput ca un atac personal. Această dinamică a condus la o deteriorare a relației dintre familie și instituție, afectând astfel încrederea necesară unui proces educațional funcțional.

Aspecte legate de supraveghere și disciplina în clasă

Părinții au reclamat frecvent lipsa supravegherii eficiente în timpul orelor, ceea ce ar fi generat un climat haotic, cu conflicte nerezolvate între elevi și manifestări de limbaj agresiv. Totodată, au fost semnalate aplicarea unor pedepse considerate arbitrare, cum ar fi privarea de pauze sau izolarea copiilor, fără explicații pedagogice transparente, aspecte interpretate drept forme de abuz psihologic cu posibile repercusiuni asupra dezvoltării emoționale a elevilor.

Îngrijorări privind manipularea psihologică și pierderea încrederii

Un alt punct evidențiat în reclamațiile părinților se referă la utilizarea unor metode de comunicare care ar induce copiilor să își nege propriile percepții, ceea ce, după cum susțin aceștia, poate afecta în mod grav încrederea de sine și relația elevilor cu mediul școlar.

Rezultate educaționale și impactul asupra procesului școlar

În afara efectelor emoționale, părinții au atras atenția asupra nivelului scăzut de performanță educațională din clasa respectivă, indicat prin rezultate sub mediocru la testele naționale din anul precedent, cu doar câțiva elevi atingând standardele acceptabile. Această situație ridică întrebări privind calitatea predării și supravegherii sub coordonarea învățătoarei vizate.

Solicitările părinților pentru intervenții instituționale

În lumina celor relatate, părinții au formulat o serie de propuneri pentru îmbunătățirea situației, printre care:

Evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
Supravegherea reală și constantă a orelor;
Training obligatoriu privind psihologia copilului;
Implementarea unor proceduri clare și transparente pentru sesizări;
Toleranță zero față de orice formă de abuz psihologic.

Răspunsul instituțional și lipsa transparenței

Redacția a solicitat un punct de vedere oficial din partea conducerii Questfield International College referitor la acuzațiile aduse, însă până la momentul publicării articolului nu a fost transmis niciun răspuns public. De asemenea, nu au fost comunicate măsuri concrete sau evaluări interne care să ateste o intervenție în urma sesizărilor repetate ale părinților. Această lipsă de reacție documentată amplifică întrebările privind responsabilitatea managerială și capacitatea instituției de a asigura un mediu educațional sigur și echilibrat.

Mai multe întrebări adresate conducerii școlii, inclusiv despre mecanismele de protecție împotriva stigmatizării, aplicarea egală a regulilor și gestionarea situațiilor de bullying, rămân fără un răspuns clar. De asemenea, nu a fost făcut publică existența unei evaluări psihologice sau pedagogice a climatului emoțional din clasă.

Detalii suplimentare privind cazul pot fi consultate în articolul original disponibil pe Republica LS.

Concluzii privind responsabilitatea și transparența instituțională

Cazul semnalat ridică probleme esențiale legate de modul în care sunt gestionate reclamațiile privind bullying-ul și abuzul psihologic în școlile private din România. Documentele și mărturiile analizate subliniază o discrepanță între așteptările părinților și realitatea din clasă, precum și o lipsă de reacție instituțională transparentă și eficientă. Aceasta indică necesitatea unor mecanisme clare de monitorizare, evaluare și intervenție, precum și asumarea responsabilității de către toți actorii implicați în procesul educațional pentru a proteja integritatea și dezvoltarea copiilor.